Istoric si misiune
Biblioteca Judeţeana „Nicolae Iorga”
Motto : « O carte işi dobandeşte valoarea, ca un prieten, prin lunga insoţire cu ea » (Tudor Vianu)
20 martie 1921 reprezinta „ziua de naştere” a acestui templu al carţii, zi care va ramane inscrisa cu litere de aur in cronica sa. Infiinţata din iniţiativa unor entuziaşti şi valoroşi intelectuali, in fruntea carora s-au situat arhitectul Toma T. Socolescu, scriitorul I. A. Bassarabescu, epigramistul şi omul politic Ion Ionescu Quintus, profesorul şi gazetarul Dumitru Munteanu-Ramnic, avocatul N. Parvulescu şi mulţi alţii, Biblioteca „N.lorga” a inregistrat o vie şi bogata activitate cu cartea in randul populaţiei.
Extras din Procesul verbal al Sedintei de la 10 ianuarie 1920, sub presedentia d-lui Toma T. Socolescu, Presedintele Comisiunii Interimare.
Astfel în perioada 10 ianuarie - 20 februarie 1920, în doua sedinte din mandatul de primar interimar, prezidate de Toma T. Socolescu, s-a propus înfiintarea bibliotecii (casa de citire, biblioteca populara si care sa poarte numele de Biblioteca Comunala N. Iorga) si apoi un sediu pentru institutia înfiintata. Ambele propuneri au fost aprobate cu unanimitate de consilieri prin hotarâri(1).
(1)Sursele studiate: 1920-DJANPH, Fond Prim. Orasului Ploiesti, dosar nr. 45/1920, f 3; 34; 1937-M Sevastos, Monografia Orasului Ploiesti, Biblioteca, p.818-819 ; 1937-Rotarianul, pag 87 Autobiografie ; 2004-T. T Socolescu Amintiri, p. 85; 2012-Constantin Ilie, Paulesti Repere monografice, T. T. Socolescu-Note autobiografice, p. 186; 2016-Traian T. Cepoiu, Biblioteca „ Nicolae Iorga”Ploiesti la a 95-a aniversare, 1921-2016, p. 55.
Gazeta Secera din 20 ianuarie 1920 tiparea anuntul „S-a hotarât înfiinţarea unei biblioteci populare a oraşului sub numele Biblioteca populara „Nicolae Iorga” - Numele era menit sa omagieze trecerea a 50 de ani de la naşterea savantului şi apostolului neamului român.
Prin donaţii şi subscripţii publice, prin efortul comun şi susţinut al celor menţionaţi, biblioteca si-a început activitatea.
Dupa înfiintarea bibliotecii, sub presedintia lui Toma T. Socolescu, în perioada martie anul 1920 - martie 1921 a aparut formal Asociatia Asezamântul Cultural „Nicolae Iorga”. Un citat din Monografia Orasului Ploiesti precizeaza: „Biblioteca populara „Nicolae Iorga”a devenit în ultimul timp „Asezamântul Cultural Nicolae Iorga” si, pe lânga biblioteca a creat -- cu ajutorul primarului St. Motoi -- un „muzeu de arte frumoase”. Deci mai întâi a fost Biblioteca, apoi Asezamântul si, în final, deschiderea si inaugurarea din 20 martie 1921.(2)
(2)Sursele studiate: 1933-DJANPH, Fond Tribunalul Prahova S. I, dosarul nr 21/1933 (inv.536); 1937- M Sevastos, Monografia Orasului Ploiesti, Biblioteca, p.818-819; 2004-T. T Socolescu Amintiri, p. 86; 2010 - M.Chirulescu si altii, Istoria Ploiestiului în date, p. 190; 2011-Paul D. Popescu art. Memoria Zidurilor Toma T. Socolescu în viata cultural-artistica a Prahovei, episoadele (LXXV si LXXVI), publicate în ziarul ”Prahova” nr.6308, 6314.
Începându-si activitatea cu numai 1250 de volume - fiind prima biblioteca din oras - şi având sa ramâna pentru destul timp singura instituţie de cultura de acest tip – a beneficiat de atentia si interesul tututor organizaţiilor comerciale şi economice, a unor forţe politice şi de sprijinul cetaţenilor oraşului.
La 27 martie 1933, membrii fondatori de la acea vreme au întocmit Actul Constitutiv si Statutul, documente legalizate de Tribunalul Prahova la 4 aprilie 1933. La 13 aprilie, printr-un proces verbal ei au adoptat Statutulsi Actul Constitutivsi au ratificat alegerea Comitetului de conducere. Acesta era alcatuit din 15 personalitati: presedinte T. T. Socolescu, vice-presedinti N. Pârvulescu si I. I-Quintus, si 12 membrii, secretar fiind H. Margineanu. În articolul 1 din statut este scris: „Se înfiinteaza în orasul Ploiesti, o asociatie culturala sub denumirea de Asezamântul Cultural „Nicolae Iorga” având doua sectiuni: I.- Biblioteca, II. –Muzeul de arte frumoase”.(3)
(3)Sursele studiate: 1933-DJANPH, Fond Tribunalul Prahova S. I, dosarul nr 21/1933 (inventar. 536) contine . patru documente: Act de constituire cu 3 pagini, Statutul (denumire,scop mijloace, regulamente, drepturi obligatii etc.) cu 14 paginii/23 martie, P.V. de înregistrare la Tribunal/4aprilie, P. V. de convocare si împuternicire 2 pagini/13 aprilie si Cererea, adresata Tribunalului pentru interventie de acordare a personalitatii juridice, 2 pagini/ 8 mai; 2004-T. T Socolescu Amintiri, p. 86; 2010; 2010-M.Chirulescu si altii, Istoria Ploiestiului în date, p.258;
Biblioteca este instalata în palatul Baii municipale deasupra tipografiei Lumina si avea sa funcţioneze aici pâna în anul 1941. Bibliotecar a fost numit dl. E. Bezdechi. Un mare merit îl are D.D. Dumitrescu-Talex, tipograful, care a facut sacrificiul de a pune la dispoziţia bibliotecii localul.
În anul 1932, 12 aprilie, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului de Miniştri şi de ministru al instrucţiunii, al cultelor şi artelor, Nicolae Iorga promoveaza sub semnatura lui „Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice comunale”.
An de an, în ciuda tuturor opreliştilor biblioteca se dezvolta, îşi amplifica activitaţile, sporindu-şi prestigiul pe plan local şi chiar naţional. Problema gasirii şi atribuirii unui spaţiu adecvat a fost adusa în discuţie cu mare insistenţa.
Seismul din 1940 a adus multe necazuri bibliotecii care este obligata sa se mute în anul urmator în doua sedii, unul în str. Gh. Lazar (unde s-a mutat la 14 august 1941) şi celalalt în str. Dr. Radovici (astazi str. Toma Caragiu), nr. 9, unde existau în doua cladiri separate, proprietatea primariei, în care functiona Liceul Industrial de Fete. Toma T. Socolescu a reusit sa obtina de la primarie cladirea secundara pe care a reparat-o, a amenajat-o si astfel aceasta a devenit sediul bibliotecii.(4)
(4)Surse: 1920-DJANPH, Fond Prim. Orasului Ploiesti, dosar nr 32/1941; 2011-Paul D. Popescu articolul:Memoria Zidurilor Toma T. Socolescu în viata cultural-artistica a Prahovei, episodul (LXXVII), publicat în ziarul ”Prahova” 6320: 2016-Traian Cepoiu, Biblioteca „ Nicolae Iorga”Ploiesti la a 95-a aniversare, 1921-2016, p. 84,86.
Printr-un ordin din 1943 al comandamentului militar local, biblioteca este somata sa-şi închida porţile.Evenimentele din acei ani, sirul neîntrerupt de peregrinari în cautarea unui refugiu unde comorile adunate cu atâta truda sa poata fi ocrotite, au facut ca în 1944, în plina desfaşurare a razboiului, cu sprijinul Primariei municipiului Ploieşti sa se ia toate masurile pentru depozitarea Bibliotecii „Nicolae Iorga” şi a Muzeului de arte frumoase în comuna Cornurile de Sus, într-un imobil care aparţinea lui Ştefan Moţoiu, iar alte bunuri au fost transportate în comunele Valea Calugareasca şi Lipaneşti.
În anul 1945 biblioteca funcţiona la parterul casei lui Boian Grigorescu din str. Carmen Sylva (astazi str. Milcov). În perioada 1946-1948 biblioteca se instaleaza din nou în cladirea din strada dr. Radovici, nr.9, continuându-si cu succes menirea culturala. În aceste condiţii vitrege oamenii si-au adus aminte de biblioteca lor şi au sarbatorit-o la împlinirea unui sfert de veac.
Daca Biblioteca „Nicolae Iorga” a consemnat în acest lung interval de timp (1921-1948) rezultate meritorii – un mare merit revine cu siguranţa, nu numai comitetului ei, alcatuit din elita intelectualitaţii locale sau a autoritaţilor administrative, care uneori i-au înţeles rosturile şi i-au acordat, în limita posibilitaţilor, sprijinul lor, ci şi tuturor bibliotecarilor, care şi-au daruit munca şi dragostea de carte în slujba acestui templu de cultura, în beneficiul cititorilor însetaţi de lumina.
În urma unor conjucturi obiective, cutremurul din 1940, bombardamentele americane din 1944, reforma învatamântului care a transformat fostul Liceu de Fete (în care funtiona biblioteca) în Scoala Medie de Educatoare si care a preluat pentru nevoile învatamântului cladirile (si cea în care functiona biblioteca) au facut ca biblioteca, ramasa fara sediu, sa fie închisa în anul 1948. Începând cu luna septembrie a anului 1948, cartile au fost depozitate în sediul Palatului de Justitie din acea vreme (este perioada când, cu intentie sau fara intentie, cu ordin sau fara ordin, biblioteca nu mai purtat oficial numele de „Nicolae Iorga”), transformat,la începutul anilor ̀50, în Palat al Culturii, locul unde exista si astazi.
Dupa aparitia Regiunii Ploiesti (Regiunea Ploiesti a fost o unitate administrativ-teritoriala situata în zona de centru-est a Republicii Populare Române, înfiintata în anul 1952, când au fost desfiintate si comasate regiunile Prahova si Buzau. Ea a existat pâna în anul 1968, când regiunile au fost desfiintate), biblioteca ploiesteana a intrat în subordonarea acesteia numindu-se „Biblioteca Regionala Ploiesti”, redeschizându-se în Palatul Culturii, în anul 1956.
Cu prilejul comemorarii celor 25 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga, Comitetul Regional de Cultura si Arta Ploiesti, prin scrisoarea nr. 52343/23 nov 1965, a cerut forului central, CSCA aprobarea numelui „Nicolae Iorga” pentru Biblioteca Regionala Ploiesti, nume pe care îl poarta si astazi.
Acest edificiu impozant, care domina centrul orasului, este construit în stil neoclasic francez, pe baza planurilor arhitectului E. Doneaud, asistat la definitivarea lor de catre arhitectul român Toma T. Socolescu.
Tânara instituţie si-a amplificat continuu tezaurul de publicatii, în 1948 avea în fond 16000 unitaţi de biblioteca, în 1990 deţinea 335500 unitaţi de biblioteca, ajungând ca în prezent numarul unitatilor bibloteconomice sa depaseasca 500000 de unitaţi biblioteconomice, cu o structura tematica enciclopedica, ce satisface interesele de lectura, studiu şi informare ale tuturor categoriilor de cititori, de la elevi şi studenţi la cadrele universitare, specialişti cercetatori. Acest patrimoniu cu o valoare deosebita conţine în colecţiile sale lucrari rarisime ca: Ab urbe conditade Titus-Livius (imprimata la Veneţia în 1520), Cazania lui Varlaam (imprimata la Iaşi în 1643), Biblia lui Şerban Cantacuzino (imprimata la Bucureşti, în 1688).
Biblioteca a considerat permanent ca o datorie a ei şi pe aceea de a oferi cititorilor posibilitatea unor dialoguri utile cu scriitori, istorici şi critici literari, reprezentanţi ai unor edituri şi reviste. Amintim pe acad. Şerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Geo Bogza, Virgil Cândea, Al.Balaci, Mircea Maliţa, Eugen Simion, prof. univ. Dan Simonescu, Augustin Z. N. Pop, scriitorii Marin Preda, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Romulus Vulpescu, Ioan Alexandru, Valeriu Râpeanu, Ştefan Augustin Doinaş, Ion Stratan, Aurora Liiceanu şi alţii. În rândul sutelor de întâlniri cu oameni de seama se înscriu şi cele ocazionate de toate apariţiile aditoriale ale scriitorilor prahoveni ce au fost lansate sub auspiciile Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga”.
Trecerea timpului a însemnat, desigur, modernizare. Au fost implementate servicii noi, unele destinate simplificarii muncii bibliotecarilor, iar cele mai multe dedicate cititorilor ce ii treceau pragul.
Pâna sa ajunga la stadiul actual – biblioteca judeţeana, enciclopedica şi ştiinţifica – institutial a parcurs, în aceşti 95 de ani de existenţa, etape succesive, fiecare în parte având caracteristici specifice, determinate de o multitudine de factori, definitorii fiind cei de ordin economic, social, politic şi cultural.
1930- S-au pus bazele secţiei de carte veche, stampe şi fotografii, Biblioteca posedând, înca din acea perioada, numeroase carţi cu dedicaţii.
1957 - Înfiinţarea Secţiei Audio-vizuale -“MEDIATECA”;
1967 - Înfiinţarea Cenaclului literar pentru Tineret Şcolar “Orfeu”;
1968 - Redactarea primului volum al anuarului “Bibliografia Prahovei”;
1971 - Cu ocazia implinirii a 50 de ani a fost realizat “EXLIBRIS-ul” instituţiei;
1981 – 20 – 23 martie - Prima editie a Zilelor Bibliotecii “Nicolae Iorga”;
1982 - Introducerea tehnicii de calcul în activitatea instituţiei;
1991 - Editarea în serie noua a “Gazetei carţilor” ;
1991- Achizitia programului de biblioteca – TinLIB ;
1995 - Înfiinţarea filialelor de carte româneasca în localitaţile Cauşeni, Orheiul Vechi şi Cimislia din Republica Moldova;
1998 - Iniţierea editarii colecţiei “Carticica de buzunar”;
2000 - Realizarea primelor CD-ROM : “Monografia Oraşului Ploieşti” de M. Sevastos, “Istoria literaturii române de la origini pâna în prezent” de G. Calinescu, “Istoria românilor din Dacia” de A. FD. Xenopol, “Nichita Stanescu – biobibliografie” de Marian Chirulescu si Marieta Necula;
2002 - Prima participare a instituţiei la manifestarea “Europrahova - 2002” organizata de Consiliul Judeţean Prahova la Strasbourg – cu un stand de carte din fondul de publicaţii – carte veche şi contemporana;
2003 - Interconectarea la sistemul international Internet, realizarea paginii WEB;
2009 – 2014 - Implementarea programului “BIBLIONET – lumea in biblioteca mea” - Program ce a dezvoltat competenţele a 75 de bibliotecari (biblioteca judeţeana şi din bibliotecile publice din judeţul Prahova) prin cursurile de formare IT şi Servicii noi de biblioteca şi a informatizat 66 de biblioteci din judetul Prahova;
2014 – Dezvoltarea serviciului internet gratuit pentru public;
2014 - Reeditarea Revistei Gazeta Cartilor, serie noua, format tiparit si digital;
2014 - Realizare Revista bibliotecarilor prahoveni (trimestrial);
2014 – Realizarea programului de vacanta pentru copii(1 iulie – 31 august) – Cursurile de vara ale Bibliotecii Judetene ”Nicolae Iorga”.
2014 – Modernizarea Filialei ”Nicolae Iorga”din cadrul Bibliotecii Publice ”Mihai Eminescu”, orasul Cimislia, Republica Moldova;
2013-2015 - Proiectul engAGE GRU-13-C-LP-260-PH-RO - Parteneriat pentru învaţare Grundtvig finanţat cu sprijinul Uniunii Europene în cadrul Programului pentru Invaţare pe tot parcursul vieţii - desfaşurat de Asociaţia „Eruditus” în parteneriat cu Biblioteca Județeană "Nicolae Iorga" Ploiesti. Țari partenere: Germania, Irlanda, Norvegia, Polonia, Turcia si România;
2016 – 2018 - Proiectul ”New Challenges for Public Libraries”, Nr. 570730-CREA-1-2016-1-IT-CULT-COOP1 – Creative Europe – Culture Sub-programme (2014-2020) – Support to European cooperation projects.Țari partenere: Italia, Portugalia, România, Danemarca.
Biblioteca îsi desfasoara activitatea pe baza legislatiei în vigoare, elaboreaza si actualizeaza Regulamentul de Organizare si Functionare, Regulamentul de ordine interioara, Regulamentul utilizatorilor.
Misiune
Biblioteca Județeană "Nicolae Iorga" Ploiesti, biblioteca publica, are misiunea ca prin oferta ei inovatoare şi programul de servicii cu caracter public, bazele de date şi colecţiile proprii sa faciliteze accesul gratuit şi nediscriminatoriu la drepturile culturale fundamentale, sa fie centru comunitar care susţine informarea, cercetarea, educarea, recreerea membrilor comunitaţii.
Biblioteca Judeţeana “Nicolae Iorga” Ploieşti, parte a sistemului naţional de biblioteci, este instituţia publica infodocumentara de rang judeţean, specializata în stocarea informaţiei de tip enciclopedic pe toate tipurile de suport şi în difuzarea acesteia, conform legii şi a regulamentelor proprii, catre orice categorie de public.
Biblioteca Judeţeana “Nicolae Iorga” Ploieşti asigura accesul gratuit şi nediscriminatoriu la informaţie, stimuleaza curiozitatea intelectuala, creativitatea şi competiţia, contribuie la educaţia şi formarea continua a membrilor comunitaţii prahovene.
Prin garantarea dreptului la cunoaştere, Biblioteca Judeţeana “Nicolae Iorga” Ploieşti promoveaza principiile democraţiei, schimbul de idei şi de valori culturale, favorizând egalitatea şanselor şi includerea sociala.
